luni, 11 ianuarie 2010

Pledoarie pentru ghinion

Daca ar sti omul locul
Unde se vinde norocul,
Ar cumpara toti cu sacul
Si-ar fi fericit tot natul.

Cine-are noroc ursit
Toata viata-i pricopsit.
Care n-au…nu au si pace,
Lumea pe dos de-ar intoarce

…………………………….

Cui-i da Dumnezeu noroc
Trece prin apa, prin foc
Si prin potop;
Ceilalti de-ar da cu ghiocul
Niciodata nu isi mai gasesc norocul!

Asa spune cantecul. Asa o fi. Cred ca unii sunt mai norocosi ca altii. La fel cred ca, in virtutea unei balante Universale, cine are noroc de pare ca a mancat rahat cu ligheanul, face ca altcineva sa aiba tot ghinionul din lume, indiferent ca se angajeaza ingrijitor la Zoo si se pune pe recuperat de mancat rahat. E imposibil sa nu cunoasteti macar cate un reprezentat din fiecare categorie. Norocul si ghinionul nu sunt raritati. Sunt fetele aceleasi monede. Eu ma consider ghinionist, insa trebuie sa recunosc: nu ma simt strivit de ghinion, ci mai degraba ocolit de noroc. Cred ca este o diferenta. Sunt pe marginea monedei, inclinat catre fata ei ghinionista. Cei mai multi dintre noi sunt...nici, nici. Ei mi se par cei mai napastuiti. Mie ghinionul mi se pare destul de amuzant, poate chiar folositor si o sa va dau 10 motive pro ghinion:
- Nu cunosc plictisul. In timp ce un om normal are practic ziua aranjata de dimineata, si toate-i ies conform planului, in timp ce ei se plictisesc in timpul ramas liber dupa indeletniciri, eu inca imi bat capul cu treburi care nu au iesit din prima asa cum ar fi fost normal.
- Ghinionul iti ridica mandria personala. Lucrurile, reusitele, normalul vin firesc pentru majoritatea. Eu trebuie sa muncesc mult mai mult pentru un lucru obisnuit, firesc, ori odata infaptuit acel ceva, dupa munci asidue si istovitoare, cu atat simt mai mare satisfactia infaptuirii lui. Ce-i drept am facut un lucru obisnuit; da, dar m-am utilizat la maxim pentru a-l obtine.
- Am certitudini. Daca plec undeva si fac o lista cu 10 lucruri care pot merge prost, cel putin 7 se intampla. (Uneori, rar, primesc si supliment)
- Am o viata surprinzatoare. Niciodata nu stiu ce-mi pregateste clipa viitoare. E o incantare.
- Sunt optimist conform aforismului: optimistul spune "mai rau de atat nu se poate", eu spun "ba da"!
- Ghinionul ma face sa ma simt special si unic. Cand ai ghinion ai tendinta de a crede ca esti singurul ghinionist.
- Sunt cel mai bine informat dintre toti. Nici macar nu ma gandesc la norocosi: daca totul iti pica in poala la ce dracu mai cauti sa afli de ce? Exemplu: daca cineva se duce sa plateasca o factura si o plateste in 5 minute, nu va sti niciodata, daca totul decurge struna, cum se numesc toate casieritele, cum functioneaza sistemul electronic de afisaj a numerelor de ordine, care sunt hibele lui, si nu observa niciodata ambientul, deoarece el nu este nevoit sa zaboveasca in acel loc cat sunt eu nevoit. Nu deprinde spirit de observatie, nu devine analitic.
- Nu sunt cu capul in nori, nu sunt un "ametit". Nu-mi permit luxul, eu sunt mereu in alerta.
- Apreciez la justa lor valoare lucrurile sau faptele, situatiile pe care ceilalti le iau doar ca atare. Ei nu sunt profunzi.
- Sunt un credincios-realist, nu am cum sa ma indoctrinez. Stiu ca Dumnezeu exista si ma ajuta, dar poate ca nici el nu poate mai mult, nu vrea, nu are timp, sau doar are simtul umorului.